Versetul zilei

16 mai 2012

Sase pui si-o biata mama !


Mai de mult, o rândunica avea-n cuibu-i sase pui
Si privea la ei sarmana, ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -sageata- cautând, pe deal si vai, 
Hrana pentru puii sai
Si-n iubirea-i nu odata
S-a culcat ea nemâncata, 
Dar destul de fericita ca nu s-a-ntâmplat nicicând:
Dintre pui, s-adoarma vre-unul ars de sete sau flamând, 
Nici n-a fost mai mândra mama decât ea-ntre rândunici, 
Când vazu-ntr-o zi ca puii se facusera voinici, 
Si n-a mai avut odihna nici cât ai clipi, sub soare, 
Pâna când, pe fiecare pui nu l-a-nvatat sa zboare, 
Dar, când toti puteau sa plece încotro voiau sub slava, 
Rândunica, istovita, a cazut în cuib bolnava
Si cu ochii plini de lacrimi tinta-n ochii fiecui, 
Zise celor sase pui:
Dragii mamii, eu de-aseara, simt în inima un cui:
Aripile greu ma dor
Si nici vorba sa mai zbor...
Dumnezeu mi-a dat putere, - oricât am avut nevoi, -
Sa gasesc într-una hrana pentru voi...
Astazi fiindca sunt bolnava, dragii mamii, se cuvine, -
Mari cum v-a facut maicuta, sa-ngrijiti si voi de mine
Si ca nimeni dintre puii-mi sa nu simta ca mi-e rob, 
Fiecare, sa-mi aduceti, zilnic, numai câte-un bob;
Ale voastre sase boabe milostive, ma vor tine
Pâna când o sa vrea cerul sa ma faca iarasi bine...

Ascultând cuvântul mamei, au zburat cei sase pui
Si-au adus, vre-o sase zile, fiecare bobul lui...
Mai departe însa puii, - beti de-al slavilor înalt, -
Fiecare-având nadejdea ca-i va duce celalalt, -
N-a mai dus nici unul bobul si, uitata mucenica, 
A murit atunci de foame cea mai sfânta rândunica.

Si-a ramas apoi povestea trista, neluata-n seama, 
Orisicui ai sta s-o spui, 
Ca o mama îsi hraneste:sase, opt sau zece pui, 
Însa zece pui, adesea, nu pot toti hrani o mama.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu